Draga cititorule,
Astazi vreau sa te introduc intr-o poveste adevarata despre AMBITIE, care este o luptă pentru succes și putere, dar contribuie la dezvoltarea încrederii în sine, a voinței și a hotărârii. Este un impuls interior care ne împinge să ne atingem obiectivele și să ne îndeplinim visele, oricât de dificile sau imposibile ar părea acestea.
In urma cu peste 20 de ani , o fata crescuta si scolita intr-un sat din judetul Satu Mare, fara multe posibilitati materiale sau cu o familie , alege sa lucreze dupa ce terminase 8 clase. Alegerea nu ii apartinuse , insa vremurile si societatea nu erau prielnice pentru a reusi sa mearga intr-un oras sa studieze mai departe. In vacanta de vara, dupa ce terminase clasa a 8-a a mers sa castige bani la o hala de cabluri care era deschisa in acel sat. Speranta ca se va intampla o minune sau ca va reusi sa mearga la un liceu nu si-a pierdut-o niciodata, a ramas aprinsa in sufletul ei dorinta de a ajunge mai departe decat parintii ei deoarece chiar iubea scoala.
Au trecut repede acele zile ,, din vacanta mare,, nu se intamplase mare lucru, intrase in campul muncii insa nu era deloc multumita , implinita sau pasionata de munca intr-o hala. Incepuse sa se indoiasca de acea minune pe care o asteptase cu inima stransa, ca cineva va veni si ii va spune ca poate sa lase munca si sa studieze in continuare. Cu siguranta milioane de copiii au trecut prin asta , poate si prin mai grele, insa mereu daca credem se intampla minuni. In ultima saptamana de vacanta, vine cineva in vizita si aude ca fata nu va merge la scoala mai departe deoarece ,, Nu sunt Bani'! Acel cineva a mers si a inscris-o pe fata la un liceu si i-a promis ca o va sustine financiar , si asa a fost....A fost inca o confirmare ca minunile exista! Anii au trecut, fusesem inscrisa la o scoala de meserii , unde am studiat croitoria,, dupa spusele matusii: Daca ai o meserie nu mori niciodata de foame". Nu era o meserie pe care o alesesem , sau care ma pasiona insa am terminat scoala si m-am angajat la o fabrica la care facusem si practica. Persoana care detinea Fabrica era si profesoara mea si tare frumoasa relatie am avut cu ea. Imi amintesc de toate incurajarile si sustinerea ei, din pacate azi nu mai este.... Chiar daca facusem o scoala profesionala, inima plangea ca nu pot face liceul...sau sa dau bacalaureatul si de ce nu, sa intru la facultate. Odata intrata in Fabrica, 3 schimburi ...uneori 3 zile continuuuu....(daca ai fost in croitorie stii la ce ma refer😁), ambitia si dorinta de a mai face scoala se diminua de la o zi la alta. Eram prinsa in viata cotidiana, sa pot sa ma intretin , sa platesc taxe, naveta, mancare, haine etc. Anii au trecut , m-am maritat si am inceput sa muncim pentru o casa, o masina ,lucrurile ,,normale ''pentru adultii care pornesc la drum de la 0. Am lucrat apoi in comert 12 ore pe zi, Ani de zile.....au trecut pe nesimtite iar cand s-a nascut copilul meu parca lumea s-a oprit , m-am uitat in spate si am vazut ca tot ce realizasem erau lucruri materiale. Nu imi adaugasem nimic, mie...persoanei mele. Chiar daca aveam o casa, bani in cont, masina eram tot neimplinita. Parca sinteam ca eram pe jumatate decat persoanele care facusera liceul si aveau bacalaureatul. Atunci am avut acea AMBITIE nascuta din dorinta de a creste eu ca om, de a ma slefui pentru a putea ca copilul meu sa fie mandru. Cum pot sa ii cer copilului meu: du-te la liceu, da bacul daca eu nu am fost capabila sa imi duc la bun sfarsit dorinta? A fost momentul in care am decis sa fac anii complementari . I-am facut insa frica ca nu voi lua Bacul m-a facut sa astept un an dupa ce am terminat anii complementari...si rau am facut ca am asteptat. Am pierdut un an din viata din cauza fricilor, neincrederii in mine. In luna Martie am ales sa imi fac curaj sa merg la liceu sa cer la Romana, Marematica si Geografie cele necesare pentru bacalaureat. In 3 luni de zile am studiat nopti intregi, Toata materia din clasa a noua pana in clasa a doisprezecea. .......
Si l-am luat..........
Ambitia sa te insoteasca mereu, visele sa prinda contur, iar increderea si curajul scoate-le la iveala......le ai si tu , ai incredere in tine!
Eiiii, cu facultatea e iar o poveste , dar intr-un alt articol .... Pana atunci sa ai grija de tine si sa ramanem in contact pe paginile mele de facebook si instagram @marcelamiclaus .
🤗🤗🤗
